Rep:  Comisia Europeană a elaborat un pachet legislativ care cuprinde un set de trei directive, ce urmează a fi transpuse în legislaţia naţională. Cum comentaţi această iniţiativă, din prisma faptului că ANRMAP şi-a exprimat intenţia de a transpune modificările prin trei acte normative, pentru fiecare directivă în parte; credeţi că această intenţie va îngreuna, sau va simplifica procesul de achiziţii publice din România? Consideraţi că se va face o divizare a legislaţiei care reglementează domeniul?

Alexandru Răzvan Cotovelea: Odată cu publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a noilor directive privind achiziţiile publice aprobate de către Parlamentul European, România alături de toate celelalte state membre are la dispoziţie maximum doi ani pentru a transpune aceste directive în legislaţia naţională. Desigur, demersul ANRMAP de întocmire a unei propuneri legislative în acest sens este unul firesc şi necesar, ce va cuprinde o divizare pe trei subiecte cu caracter general: proceduri de achiziţii clasice, contracte de concesiune şi utilităţi. Această divizare nu este la liberă alegere, ci este dictată de către directivele europene în domeniu şi aici doresc să subliniez că nu este atât de important numărul acestora, cât modul de transpunere a directivelor europene în noul pachet legislativ naţional. De asemenea, datoria Ministerului pentru Societatea Informaţională este de a asigura transparenţa întregului proces de achiziţii publice către cetăţeanul român, proces ce reprezintă un pilon important al economiei naţionale şi europene.

Rep:  În sensul celor arătate mai sus, are ministerul din care faceţi parte, obligaţii suplimentare? Care este rolul şi răspunderea ministerului pe care-l conduceţi, pentru programele şi proiectele care vor fi accesate în perioada de programare 2014 – 2020?

Alexandru Răzvan Cotovelea: În acest moment, „prioritatea zero” pentru Ministerul pe care îl conduc o reprezintă Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România. Pentru susţinerea redresării economice a Europei, dar mai ales, pentru asigurarea unei creşteri economice sustenabile, smart şi care să promoveze incluziunea socială, Uniunea Europeană a pregătit Agenda Digitală pentru Europa 2020, cu obiectivul primordial de a dezvolta piaţa digitală unică. Răspunsul României la această iniţiativă europeană constă în elaborarea unui document pragmatic care cuprinde obiectivele setate prin Agenda Digitala a Europei,  adaptate la contextul actual naţional, în procentul în care acestea sunt relevante şi aliniate la viziunea strategică IT&C a României pentru perioada 2014-2020. Scopul acestei acţiuni este de a asigura alinierea dezvoltarii tehnologiilor informaţiei cu nivelul înregistrat în cazul ţărilor din regiune şi de a stabili premizele integrării României, din punct de vedere tehnologic, în piaţa digitală unică a Europei.

La nivel naţional, România şi-a asumat prin programul de guvernare obiectivele Agendei Digitale 2020,  intervenind prin măsuri concrete pe patru domenii prioritare: e-Guvernare, interoperabilitate, securitatea reţelelor şi sistemelor informatice, cloud computing şi media sociale; TIC în Educaţie, Sanatate şi Cultură; e-commerce, TIC şi cercetare-dezvoltare-inovare; banda largă şi infrastructură de servicii digitale.

Până în prezent, România a reuşit să crească semnificativ gradul de utilizare a serviciilor de e-Guvernare, ajungând ca 31% din cetăţenii acestei ţări să utilizeze deja servicii de e-guvernare (obiectivul European pentru finalul anului 2015 fiind de 50%). Paşii urmăatori presupun dezvoltarea şi implementarea strategiei utilizând principii de tip e-guvernare 2.0, care să vină în întâmpinarea directă a nevoilor cetăţeanului şi să propună servicii publice disponibile în mediul online, sub formă intuitivă de evenimente de viata (life events). Scopul final este ca evenimente precum iniţierea unei afaceri, obţinerea de fonduri nerambursabile, obţinerea permisului de conducere ori înregistrarea electronică a unui autovehicul, căutarea unui loc de muncă sau obţinerea de certificate de stare civilă, plus multe alte astfel de evenimente care presupun utilizarea de servicii publice să fie acoperite prin tehnologii inovative IT&C şi accesibile în mediul virtual în proporţie de 100% până la finalul anului 2020. Utilizarea inteligentă a platformelor virtuale de servicii publice electronice nu va elimina definitiv interacţiunea personală cu ghişeul sau operatorul public, oferind în continuare cetăţeanului opţiunea de a alege cum doreşte să beneficieze de serviciile publice de care are nevoie.

Pe lângă dezvoltarea orizontală a serviciilor de tip e-guvernare, este urmarită şi o listă de acţiuni sectoriale menită să susţină domenii precum educaţia, sănătatea şi cultura prin sprijinirea integrării sistemelor de tip e-Learning şi telemedicină şi dezvoltarea de biblioteci virtuale europene prin digitizarea patrimoniului cultural naţional.

La nivel naţional, nevoia cea mai pregnantă vizează îmbunătăţirea gradului de utilizare a infrastructurii de bandă largă atât la nivel individual, cât şi de reducere a decalajului urban-rural. Deja România a elaborat o strategie de asumare şi implementare a NGA – Next Generation Access ca obiectiv cheie de performanţă pentru Agenda Digitală. Acest tip de conexiune este promovată pentru asigurarea accesului la internet al unor echipamente TIC performante, cât şi utilizarea uniformă a celor mai sofisticate servicii publice online pentru reducerea decalajului urban-rural.

Rep:  Ştim că Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale (OIPSI) din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei are rolul de a gestiona proiectele finanţate în cadrul Axei prioritare III – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public, din Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE); am dori să ştim în acest sens, ce paşi aţi reuşit să parcurgeţi în perioada 2007-2013 şi care sunt din acest punct de vedere obiectivele în persectivă?

Alexandru Răzvan Cotovelea: La nivelul Axei prioritare 3, au fost lansate în perioada 2007-2013 un număr de 26 apeluri de proiecte în valoare de peste 569 milioane euro. Au fost depuse spre evaluare şi finanţare peste 5200 de proiecte cu o valoare a finantarii nerambursabile solicitate de peste 1.768 milioane euro (1.7 miliarde euro). Dintre acestea, 1622 de contracte se află în vigoare, ceea e reprezintă o rată de contractare de 105% faţă de alocarea financiara a UE pentru perioada 2007-2013.

Din punct de vedere al distribuţiei teritoriale a proiectelor, dat fiind specificul Axei prioritare pe care o gestionăm, este necesară distingerea public/privat, în funcţie de tipul beneficiarului.

Din pespectiva beneficiarilor publici, proictele au aplicabilitate la nivel naţional, cu impact de extindere asupra cetăţenilor şi a mediului de afaceri. Am convingeri solide că următoarea perioadă de programare va reflecta experienţa dobândită în gestionarea fondurilor europene atât din perspectiva beneficiarilor din sectorul public şi privat, cât şi din cea a instituţiilor publice ce vor gestiona noile fonduri.

Solicitanţii de fonduri structurale următoarea perioadă de programare vor trebui să dea dovadă de maturitate în alegerea obiectivelor propuse pentru eficientizarea activităţii proprii şi să implementeze proiectele în funcţie de necesităţile reale de dezvoltare, să selecteze cu mai mare atenţie firmele de consultanţă şi, de asemenea, să păstreze o legatură permanentă cu reprezentanţii organismelor care urmăresc implementarea proiectelor.

Rep: Cunoaştem experienţa dumneavoastră în gestionarea fondurilor europene; în acest sens, cititorii noştri ar dori să ştie care este destinaţia sumelor de recuperat la bugetul general al CE şi la bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi la bugetele de cofinanţare aferente, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare?

Alexandru Răzvan Cotovelea: Pentru evitarea dezangajării, conform prevederilor legale specifice, a sumelor rezultate în urma aplicării corecţiilor financiare din procesul de verificare a cererilor de rambursare şi a economiilor rezultate din implementarea proiectelor, OIPSI a realizat o supracontractare a bugetului alocat, care în prezent este de 106,69%.

Începând cu anul 2012, România a înregistrat o dinamică superioară de atracţie a fondurilor pentru sectorul IT&C, cu o rată de absorbţie de 4 ori mai mare. În prezent, sunt dinamizate activităţile de contractare a fondurilor europene pentru păstrarea şi de ce nu, îmbunătăţirea acestei rate şi cultivarea acestui obicei către alte grupuri ţintă de beneficiari.

O demonstraţie validă a capacităţii ridicate a sectorului IT&C din România o reprezintă toate acele proiecte care au fost declarate eligibile şi care au o valoare totală de aproximativ 200 mil Euro, dar pentru care nu există la acest moment nicio schemă de finanţare. Proiectele sunt din sfera e-Guvernare, eSănătate şi eLearning, mai exact pe zona Registrului Agricol, Telemedicinei şi a Catalogului Electronic. Toate aceste iniţiative ambiţioase promovează utilizarea tehnologiilor IT&C moderne, stimulează creşterea economică şi îmbunătăţesc competitivitatea şi dinamicitatea sectorului TIC, oferind acces la infrastructuri informaţionale smart şi servicii elecronice sustenabile.

Rep: Care sunt şi cum funcţionează relaţiile instituţionale pe care le-aţi stabilit cu organismele interne si europene în domeniul achiziţiilor publice şi al fondurilor europene? 

Alexandru Răzvan Cotovelea: Relaţiile instituţionale cu organismele interne cu atribuţii pe zona achiziţiilor publice- ANRMAP, UCVAP, CNSC se desfaşoara în condiţii optime de colaborare. Fiind actori implicaţi cu roluri extrem de bine definite legislativ în procesul de achiziţii publice, trebuie să colaborăam şi să identificăm soluţii optime de implementare a legislaţiei în materia achiziţiilor publice precum şi a directivelor europene din domeniu.

În ceea ce priveşte relaţiile cu organismele europene de tipul Comisia Europeană şi Banca Mondială,  întotdeauna a existat o deschidere totală spre comunicare şi identificare de soluţii complexe adaptate directivelor europene, dovada fiind ultimele dezvoltări SEAP ce răspund gândirii strategice adoptate la nivel european în ceea ce înseamnă achiziţtiile publice prin adaptarea sistemeleor informatice de achizitii publice spre o piaţă unică europeană, precum implementarea prevederilor PEPPOL (Pan-European Public Procurement Online).

Previziuniile viitoare sunt de dezvoltare continuă a Sistemului Electronic de Achiziţii Publice. Activităţile dictate de nevoile şi aşteptările utilizatorilor finali prevăd armonizarea legislaţiilor naţionale în domeniu, facilitarea interconectării sistemelor electronice naţionale de achiziţii publice prin identificarea unor standarde de interoperabilitate tehnică şi responsabilizarea tuturor instituţiilor participante la derularea proceselor de achiziţii publice.

Rep: Ce doriţi să transmiteţi cititorilor Revistei de Achiziţii Publice şi în special tututor experţilor şi specialiştilor în domeniu?

Alexandru Răzvan Cotovelea: În documentul strategiei naţionale pentru Agenda Digitală există o linie de acţiune ce se focusează pe optimizarea utilizării tehnologiei informaţiei din cadrul activităţii guvernamentale, mai exact pe creşterea gradului de transparenţă a actului administraţiei publice, incluzând funcţionalităţi de e-Participare, servicii  publice precum e-Identitatea si e-Achiziţii. Ministerul pentru Societatea Informaţională va transforma Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) într-un mecanism complex şi transparent de tip portal interactiv, care să permită eficientizarea accesului cetăţeanului la informaţiile despre atribuirea contractelor angajate de achiziţii publice. Prin aceasta iniţiativă, se va ajunge la o creştere a gradului de utilizare SEAP pentru derularea achiziţiilor prin mijloace electronice de la 20%-40% în anul 2013, la 60% pentru anul 2014. De asemenea, vor fi promovate măsuri de ordin administrativ şi legislativ cu rol de suport în desfăşurarea activităţii curente, de optimizare a condiţiilor de funcţionare şi de creştere a eficienţei managementului intern referitor la dezvoltarea strategică a e-Licitaţie (care presupune implementarea de noi funcţionalităţi aduse de SEAP).

Rep:Care sunt perspectivele MSI de aderare la normele europene privind achiziţiile publice?

În aliniere cu noul pachet legislativ european, un prim obiectiv al MSI face referire la creşterea eficienţei cheltuielilor publice, pentru a garanta cele mai bune rezultate din punctul de vedere al raportului preţ-calitate. Acest lucru implică în mod concret simplificarea şi flexibilizarea normelor existente în materie de achiziţii publice. Raţionalizarea şi eficientizarea procedurilor vor aduce beneficii tuturor operatorilor economici şi vor facilita participarea IMM-urilor şi a ofertanţilor transfrontalieri. Prin inovarea sistemului electronic de achiziţii publice, vor fi permise schimbul de date şi informaţii între statele membre, alinierea economiei din punct de vedere procedural şi operaţional la norme europene care facilitează libera circulaţie a bunurilor, serviciilor şi persoanelor pentru o Europă unită şi integrată.