Av. Iuliana LEON

Publicat în numrul 103 al Revistei de Achizitii Publice.
Anumite concepte din directivele care reglementează domeniul achiziţiilor publice se regăsesc consacrate aproape identic de la publicarea actelor normative europene adoptate în cadrul primelor procese de legiferare şi până în prezent. Se poate considera că acestea reprezintă repere destinate să ofere predictibilitate în soluţionarea problematicilor care decurg din aplicarea acestora.
Analizarea acestor concepte esenţiale care stau la baza reglementării domeniului achiziţiilor publice va face obiectul unei serii dedicate consacrată acestora care debutează prin analiza conceptului „organism guvernat de dreptul public” care, alături de autorităţile centrale şi locale, face parte din categoria autorităţii contractante.Privind retrospectiv, primele “autorităţi contractante” au fost curţile regale şi armata care existau în Evul Mediu în cadrul statelor feudale europene.
În ceea ce priveşte conceptul „organism guvernat de dreptul public”, acesta a fost consacrat pentru prima dată prin Articolul 1 (B) din Directiva 71/305/CEE a Consiliului din 26 iulie 1971 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 89/440/CEE, şi Articolul 1 (B) din Directiva 77/62/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1976 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor publice de produse, astfel cum a fost modificată ultima dată de Directiva 88/295/CEE, prin enumerarea acestuia alături de stat, autorităţi regionale sau locale. Preferinţa de a inventaria, deşi neexhaustiv, autorităţile contractante din Statele Membre, întâlnită în Directiva 71/305/CEE în cadrul unei anexe, a fost menţinută şi prin directivele adoptate ulterior în domeniul achiziţiilor publice, fără însă a constitui o prezumţie irefragabilă că organismele în cauză sunt calificate ca fiind organisme guvernate de dreptul public….

Pentru a viziualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!