I.Introducere
Instituția ”achiziției publice”, se bucură de reglementare legală în ceea ce privește regimul său juridic, fără a beneficia de o definiție din partea legiuitorului, ceea ce a obligat doctrina să se aplece asupra semnificației sale, în scopul formatării de defininiții care să îi respecte și reflecte, în egală măsură, identitatea1. O.U.G. nr. 34/20062  definește, în art. 3 lit. f)3, contractul de achiziție publică drept contractul comercial care include și categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorități contractante, pe de o parte, și unul sau mai mulți operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanțe de urgență.
În ceea ce ne privește, considerăm că achiziția publică reprezintă situația juridică în temeiul căreia o autoritate sau o instituție publică dobândește bunuri, prestează servicii și efectuează lucrări în temeiul unui contract încheiat cu un alt subiect de drept, de regulă un agent privat, în conformitate cu condițiile de fond și de formă prevăzute de lege.
Derularea procedurilor necesare realizării unei achiziții publice presupune parcurgerea unui proces complex care cuprinde etape și subetape, care încep cu identificarea nevoilor care trebuie satisfăcute prin intermediul achizițiilor publice, a procedurii de urmat,  a resurselor  financiare care urmează a fi alocate, se continuă cu atribuirea achiziției unui beneficiar  determinat și încheierea contractului, urmând ca, în partea finală, să aibă loc realizarea propriu – zisă a contractului, monitorizarea modului în care acesta se realizează în mod efectiv .....................

(pentru a comanda revista contactati-ne)