Publicat în revista nr. 179 – Decembrie 2025

Av. Tasiana TIMOFTICIUC, Partner, Sarbu Partners

Rolul Liderului este determinant într-o Asociere în participaţie încheiată pentru executarea unui contract de achiziţie publică, însă puterea acestuia de reprezentare nu este una nelimitată. Desigur, cel mai indicat este ca prin Acordul de asociere să se stabilească cu claritate limitele mandatului său de reprezentare. Însă, chiar şi în lipsa unor astfel de clauze, Codul civil conţine prevederi prin care se asigură o relaţie echitabilă între Lider şi ceilalţi membrii ai Asocierii.
Am întâlnit în practica mea de avocat cazuri în care Liderul şi-a depăşit mandatul general, care îi permite numai efectuarea de acte de conservare şi administrare a Asocierii, şi a încheiat înţelegeri prin care a asumat obligaţii suplimentare pentru Asociere sau a eliminat activităţi care intrau în scopul celorlalţi asociaţi fără a avea acordul expres al respectivilor membrii, ceea ce evident că reprezintă o încălcare a principiului de drept al libertăţii de a contracta, dar şi a regulilor contractului de mandat, care guvernează puterea de reprezentare a Liderului.
Totodată, apar litigii ca urmare a încheierii de tranzacţii de către Lider cu Autoritatea Contractantă. Cele mai problematice întâlnite de mine în practică sunt acele tranzacţii prin care Liderul agreează în tranzacţie cu Autoritatea Contractantă să se plătească daune sau penalităţi pentru eventuale întârzieri sau neexecutări din scopul celorlalţi asociaţi, fără a avea acceptul acestora şi cărora, bineînţeles, ulterior li se reţineau din plăţile pe care trebuia să le distribuie către aceştia.
Trebuie avut în vedere faptul că, dacă Asocierea a executat toate obligaţiile contractate, asta nu înseamnă că automat membrii asocierii au dreptul să li se distribuie cota lor de beneficii din Acordul de asociere, atâta timp cât nu au documentat şi nu pot să dovedească fiecare ce prestaţii a executat din cele asumate prin Acordul de asociere.
Am experienţa mai multor litigii şi arbitraje în contracte publice de lucrări în care Asociaţii au ajuns în conflict, fiecare pretinzând că a executat şi lucrări din scopul celuilalt, iar, în astfel de cazuri, decizia instanţei sau a tribunalului arbitral nu s-a putut lua altfel decât pe baza documentelor justificative prin care fiecare membru al Asocierii a putut să dovedească articolele unitare şi cantităţile executate de el…

Pentru a vizualiza editorialul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!