Publicat în revista nr. 179 – Decembrie 2025

Diana ISPAS, Partener, SCA Bondoc şi Asociaţii
Cristina PALADE, Asociat junior, SCA Bondoc şi Asociaţii

Scrisorile de garanţie (“SG”) sunt instrumente tradiţionale bine conturate, utilizate la scară largă în tranzacţiile comerciale şi financiare, oferind asigurări beneficiarilor că în cele din urmă obligaţiile contractuale vor fi onorate.
Unele dintre cele mai uzuale tipuri de scrisori de garanţie sunt garanţiile de participare la licitaţie (‘bid bonds’), garanţiile pentru buna execuţie (‘performance bonds’), garanţiile pentru plata în avans (‘advance payment guarantees’), garanţiile facilităţilor de credit (‘loan repayment guarantees’) şi contra-garanţiile (‘counter-guarantees’).
Ca atare, la prima vedere, scrisoarea de garanţie nu este instrumentul cu privire la te aştepţi ca Banca Naţională a României să emită un avertisment sau o recomandare.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (“BNR”) a emis un set de precizări, recomandări şi avertizări în data de 26 mai 2025 (“Ghidul BNR”) cu privire la scrisorile de garanţie şi asumarea de angajamente pe teritoriul României de către entităţi UE şi non-UE.
De ce se discută şi se emit avertismente şi recomandări cu privire la utilizarea SG în România?
1. Raţiunea din spatele Ghidului BNR
Ghidul BNR pare a fi rezultatul a numeroase solicitări depuse de persoane fizice şi juridice, precum şi de autorităţile contractante şi judiciare adresate BNR cu privire la emiterea de SG de către entităţi bancare/ nebancare.
În esenţă, autoritatea avertizează cu privire la riscul de a emite sau de a beneficia de scrisori de garanţie furnizate de entităţi reglementate care nu sunt autorizate să desfăşoare astfel de activităţi bancare pe teritoriul României.
2. Cine este vizat de Ghidul BNR privind emiterea de scrisori de garanţie?
Ghidul BNR este un instrument util pentru beneficiarii SG care sunt chemaţi să acorde o atenţie sporită entităţilor emitente. În practica BNR, astfel de entităţi emitente de SG variază de la subiecţii tipici, cum ar fi instituţiile de credit locale şi din UE, instituţiile financiare din UE, instituţiile financiare nebancare (“IFN”) până la emitenţii mai puţin tipici, cum ar fi instituţiile de plată sau entităţi din state terţe, neînregistrate/autorizate de BNR.
Chiar dacă Ghidul BNR pare să se concentreze în principal pe recomandări pentru beneficiarii SG, BNR oferă implicit câteva indicaţii (şi avertismente) utile pentru emitenţi, mai ales pentru cei care au fost plasaţi într-o zonă gri de reglementare, cum ar fi instituţiile financiare din UE, prestatorii de servicii de plată şi entităţile din state terţe care nu sunt înregistrate/ autorizate la nivel local, după caz.
3. Clarificări privind cerinţele aplicabile emitenţilor de scrisori de garanţie
BNR clarifică cerinţele în baza cărora instituţiile de credit stabilite şi autorizate într-un alt stat membru al UE, IFN-urile şi instituţiile financiare din alte state membre pot emite SG în România:
Astfel:
· Instituţiile de credit din UE pot emite scrisori de garanţie şi îşi pot asuma angajamente pe baza paşaportului unic european, sub rezerva notificării de către autoritatea competentă din statul de origine cu privire la intenţia de a desfăşura activităţi în România fie la nivel transfrontalier, fie prin intermediul unei sucursale locale;…

Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!