Documentul constator “negativ”– instrument de excludere timp de 3 ani

Publicat în numărul 101 al Revistei de Achiziţii Publice.

Ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ – Vicepreşedinte AEXA

În temeiul art. 97^1 din HG nr. 925/2006, autoritatea contractantă are obligaţia să emită documente constatatoare, la finalizarea contractului, înscriind informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către prestator şi, dacă este cazul, la eventualele prejudicii, precum şi la înregistrarea refuzul ofertantului declarat câştigător de a semna contractul/acordul-cadru. Deşi nu este menţionat în hotărâre, documentul constatator “negativ” se emite şi la rezilierea contractului din vina executantului.

Pentru o corelare a practicii în domeniu cu legislaţia, în ceea ce priveşte şi acestă situaţie a rezilierii, în 15 februarie 2016 a fost modificat art. 97^1, prin pct. 14 din HG nr. 66/20161: „(11) în cazul rezilierii contractului de achiziţie publică din vina exclusivă a contractantului, autoritatea contractantă emite documentul constatator în termen de 14 zile de la data rezilierii”, urmată de publicarea lui în SEAP. Această măsură a fost necesară întrucât vechea legislație nu conţinea obligativitatea încărcării documentului în SEAP. docum

În conformitate cu dispoziţiile art. 181 c^1), şi ţinând cont de ultima modificare referitoare la documentul constatator, orice autoritatea contractantă ce va derula o procedură de achiziţie, va avea dreptul să respingă oferta operatorului a cărui conduită a determinat, în ultimii doi ani, rezilierea contractului.

Această prevedere se regăseşte şi în proiectul pentru noua lege, dar într-o altă  formă, la art. 166 alin. (1): “Autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic care se află în oricare dintre următoarele situaţii: […] g) operatorul economic şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancţiuni comparabile”. Pentru a evita o respingere abuzivă a ofertantului, la alin. (8) s-a explicitat sintagma “încălcări grave“: “În sensul dispozițiilor alin. (1) lit. g), se consideră încălcări grave ale obligațiilor contractuale, cu titlu exemplificativ, neexecutarea obligațiilor privind livrarea produselor sau serviciilor, livrarea unor produse sau servicii care prezintă neconformități majore care le fac improprii utilizării conform destinației avute în vedere de autoritatea contractantă sau un comportament necorespunzător care creează îndoieli serioase cu privire la credibilitatea operatorului economic.”….

Pentru a viziualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!

About the Author

Leave A Response

You must be logged in to post a comment.