Publicat în revista nr. 168 – Martie 2023

Cristina IVAN,
Diana COCIAS,
Alexa PARASCHIVA,
SCA IVAN şi ASOCIAŢII

Chiar dacă situaţia generată de conflictual armat din Ucraina nu mai prezintă la fel de mult interes, din perspectiva opiniei publice, ne aflăm, la momentul în care scriem acest articol, în cea de-a 369-a zi a războiului pornit de Rusia.
Tot astfel, poate pentru că nu hrăneşte un interes mai general, nu s-a facut vorbire despre impactul pe care acest război l-a generat şi continuă să îl genereze asupra contractelor de achiziţie publică, precum şi asupra modalităţii în care procedurile de achiziţie publică trebuie să se desfăşoare.
De ce spunem că una dintre consecinţele conflictului militar din Ucraina se răsfrânge direct în domeniul achiziţiilor publice şi în modalitatea în care orice autoritate publică ar trebui să desfăşoare procedura de evaluare a ofertanţilor?
În primul rând, avem în vedere faptul că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, este obligată să îşi creioneze propriile politici în deplină concordanţă cu politicile şi strategiile Comisiei Europene, acestea trebuind să îşi găsească corespondenţa în politicile, strategiile şi măsurile adoptate sau ce urmează a fi adoptate de fiecare Stat Membru.
Mai departe, în contextul derulării unei proceduri de achiziţie publică şi, cu atât mai mult în contextul derulării unei proceduri de achiziţie publică finanţată din fonduri europene nerambursabile, este eminamente necesar ca Autoritatea Contractantă să aibă în vedere politicile şi strategiile Comisiei Europene, ce trebuie să îşi găsească corespondenţa în politicile, strategiile şi măsurile adoptate sau ce urmează a fi adoptate de fiecare Stat Membru, prin strictă raportare la faptul că orice Autoritate Contractantă din România este obligată să acţioneze în limitele şi cadrul impus prin intermediul strategiei şi politicilor Comisiei Europene.
În acest context, necesar este să avem în vedere şi obligaţia conturată prin articolul 288 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), potrivit căruia Regulamentele se aplică direct în toate statele membre încă de la intrarea lor în vigoare, fără a fi necesar un act de transpunere la nivel naţional.
Iar acum, să ne îndreptăm atenţia, din nou, către situaţia generată de conflictul armat din Ucraina şi către reglementările europene adoptate, respectiv Regulamentului (UE) nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei în Ucraina, precum şi al Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, cu modificările şi completările ulterioare.
Chiar dacă, aşa cum rezultă chiar şi din denumirea acestor reglementări europene, acestea au luat fiinţă în anul 2014, cele două regulamente au devenit mai vizibile în ochii publicului începând cu luna februarie a anului 2021, moment în care modificările aduse acestora au devenit semnificative….

Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!