Publicat în revista nr. 121 – Octombrie 2017

Interviu cu Adrian Moraru, director Institutul pentru Politici Publice

Reporter: Ştim că aţi solicitat Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice emiterea normelor legale care să permită implicarea societăţii civile în monitorizarea integrităţii procedurilor de achiziţii publice. Ce schimbări doriţi să obtineţi cu acest demers şi care este stadiul?

Adrian Moraru: De peste şaşe luni de zile discutăm la nivelul conducerii Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP) cu privire la oportunitatea şi forma integrării în legislaţia românească a mecanismului Pactului de Integritate. Prin instituţionalizarea Pactelor de Integritate în România, reprezentanţii societăţii civile vor putea urmări, din interiorul procesului, toate etapele aferente procedurilor de licitaţie publică. Opinia societăţii civile bazată pe expertiza acumulată în domeniul achiziţiilor publice va putea fi mai bine auzită, permiţându-i să fie parte a etapelor aferente tuturor procedurilor, iar acest lucru va conduce, indubitabil, la creşterea transparenţei şi integrităţii în domeniul achiziţiilor publice.
Dacă asupra utilităţii Pactelor de Integritate am reuşit, alături de Transparency International România (TI-Ro) şi Societatea Academică din România (SAR) să convingem ANAP asupra formei de reglementare, trebuie să recunosc că nu avansăm prea mult. Faptul că ANAP tergiversează o decizie privind iniţierea unor norme primare, secundare sau terţiare – după cum consideră necesar, pentru instituţionalizarea Pactelor de Integritate, plasează România pe ultimul loc într-un grup de 11 ţări (Bulgaria, Grecia, Letonia, Lituania, Italia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Republica Cehă, România şi Ungaria.) în care se implementează, în prezent, în coordonarea Comisiei Europene prin DG Regio, acest mecanism. Precizez că am avut toată flexibilitatea în abordarea cu ANAP, adaptându-ne schimbărilor continue de atitudine şi propunând, pe rând, amendamente concrete la cadrul legal, textul unui posibil Ordin de Preşedinte ANAP, respectiv textul unui posibil Memorandum care ar putea fi asumat de întregul Cabinet.
Cu toate acestea, stimulaţi şi de cunoaşterea avantajelor pe care Pactele l-au adus deja în ţările în care se implementează, rămânem perseverenţi şi continuăm discuţiile tehnice cu reprezentanţii ANAP în vederea creării minimelor prevederi în cadrul legal. Concomitent, pentru ca odată instituţionalizat mecanismul să fieînţeles şi uşor implementat de Autorităţile Contractante, desfăşurăm discuţii tehnice şi cu Autorităţile de Management, pentru a aplica cu prioritate Pactele în proiectele strategice cu finanţare europeană nerambursabilă. De altfel, în paralel cu eforturile strategice desfăşurate la nivelul ANAP, inspiraţi din experienţa europeană pe care am documentat-o, am identificat două tipuri de achiziţii – pilot, unul pentru cadastrarea sistematică, gestionat de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, şi unul privind catalogul electronic, gestionat de Ministerul Educaţiei.

Pentru a viziualiza interviul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!