Publicat în revista nr. 120 – Septembrie 2017

Marta Popa
Senior Partner Voicu & Filipescu

Parteneriatul public-privat. Va avea România o lege funcţională din această toamnă?
Într-un moment în care mediul de afaceri aşteaptă apariţia normelor de aplicare pentru a implementa legea 233/2016 a parteneriatului public-privat funcţional, Guvernul vine cu o schimbare de optică şi anunţă modificarea şi simplificarea legii şi, în sfârşit, emiterea normelor. Orizontul de timp anunţat, când atât legea modificată cât şi normele de aplicare ar trebui să fie în vigoare, este luna octombrie 2017. Legea modificată a parteneriatelor public-private va diferenţia proiectele care se pot implementa pe plan local (respectiv cele aferente investiţiilor medii şi mici) de cele de anvergură (urmând a se stabili un prag pentrua cestea), numai acestea din urmă necesitând aprobarea Guvernului în ceea ce priveşte principalele elemente rezultate din studiul de fundamentare, conform declaraţiilor Oficialilor Guveramentali.Diferenţierea ar trebui să permită autorităţilor locale să poată executa mai rapid proiecte de parteneriate public-private care reprezintă priorităţi conform programului de guvernare.
Ce noutăţi aduce noul pachet legislativ?
Câteva definiţii şi concepte noi.
(i)Contractul de parteneriat public-privat, ca şi concept, acoperă 3 tipuri de contracte deja existente în legislaţie, anume contractul de achiziţie publică clasic, contractul sectorial sau contractul de concesiune atribuit în baza Legii nr. 98/2016, a Legii nr. 99/2016 sau a Legii nr. 100/2016.
(ii)Cu caracter de noutate, proiectul defineşte închiderea financiară, care reprezintă momentul la care acordurile de proiect şi de finanţare au fost semnate în urma îndeplinirii condiţionalităţilor aferente acestora, astfel încât implementarea proiectului să poată începe. Închiderea financiară este prevazută ca o etapă importantă a mecanismului proiectelor de parteneriat public-privat.
(iii)Sunt mai clar organizate drepturile ce pot fi transmise sau constituite în favoarea partenerului privat/societăţii de proiect. Astfel, art. 14 face referire, pe lângă dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului sau serviciului public, la dreptul de concesiune asupra unor bunuri publice sau private ale partenerului public (fără a mai fi necesară parcurgerea unei alte proceduri de atribuire decât cea reglementată de legea 233/2016), drepturile de superficie, de servitute, de închiriere şi alte asemenea drepturi, după cum este necesar potrivit specificului proiectului. ..

Pentru a viziualiza interviul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!