Rep: Pentru început am dori să ne faceţi o scurtă prezentare a rolului şi atribuţiilor pe care le are în prezent Bursa Română de Mărfuri în domeniul achiziţiilor publice şi din acest punct de vedere care sunt obiectivele în persectivă, ale instituţiei pe care o conduceţi?

Septimiu Stoica: Bursa Română de Mărfuri s-a identificat a fi un pol de interes pentru mediul de afaceri românesc şi pentru instituţiile statului încă din anul 1992. Rolul de integrator şi de sprijin activ pentru societate românească a fost dovedit încă de la început prin dezvoltarea mecanismelor de piaţa bursieră, care au permis realizarea pieţei la disponibil prin intermediul căreia au fost realizate tranzacţii cu produse petroliere, energie electrică, materiale de construcţii, cereale, creanţe şi gaze naturale.

În activitatea Bursei Române de Mărfuri au existat mai multe momente cheie care au permis dezvoltarea pieţelor de interes public. Astfel, în anul 1992 a fost realizată în Romania prima sedinţă de tranzacţionare prin intermediul unei Burse de Mărfuri, iar în anii imediat următori au fost introduse în piaţă şi dezvoltate mecanismele bursiere de tranzacţionare cu contractele futures. Un alt moment cheie l-a constituit extinderea activităţii prin înfiinţarea terminalelor Bursei Române de Mărfuri în anul 1998. Fiind infiintate initial în majoritatea resedintelor de judet, aceste puncte lucru ale Bursei Române de Mărfuri s-au impus în timp prin profesionalism şi operativitate, fiind un sprijin real pentru comunităţile locale. Sprijinul acordat mediului de afaceri şi autorităţilor publice locale a fost un real succes, fiind realizate multe tranzacţii comerciale.

După aparitia legii nr.357/2005, Bursa Română de Mărfuri a evoluat spre o noua etapă de dezvoltare care a însemnat auto-reglementarea activităţii, crearea infrastructurii reglementate pentru piaţa la disponibil, piaţa licitaţiilor şi piaţa creanţelor comerciale. În acest timp, a fost lansată operaţional piaţa la disponil cu ringurile ei specializate, care a evoluat ulterior în cel mai eficient instrument de realizarea achiziţiilor publice pentru mărfurile fungibile.

Anii 2010-2011 au fost importanţi pentru evoluţia pieţei româneşti de profil bursier fiind realizate primele tranzacţii în sistem bursier cu certificate CO2.

Ultimul moment cheie al dezvoltării BRM în perioada de peste 20 de ani de activitate s-a întâmplat în anul 2013, când Bursa Română de Mărfuri a devenit instituţie acreditată să publice anunţurile corespunzătoare achiziţiilor publice către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (specific –OJEU e-Sender class ”b”)

Anul 2013 a fost important pentru BRM şi implicit pentru întregul mediu de afaceri datorită faptului că, Bursa Română de Mărfuri a obţinut licenţa de operare a pietei centralizate de gaze naturale. Un eveniment major în piaţă având în vedere că este prima oară când se renunţă la un monopol al statului în vederea creării şi dezvoltării unei pieţe libere concurenţiale, din păcate acelaşi lucru nu se întâmplă şi în domeniul energiei electrice, piaţa fiind concentrată în mâinile unui singur operator.

În anul 2013, s-a întâmplat un alt eveniment important în domeniul produselor agricole, BRM a dezvoltat un sistem de cotaţii bazat atât pe cotaţii şi pe tranzacţii cât şi pe o strategie dezvoltată împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu asociaţii profesionale ale producătorilor şi procesatorilor. Această activitate  presupune colectarea şi procesarea datelor şi elaborarea de cotaţii şi indici bursieri de referinţă. Sistemul este operaţional de la începutul anului 2014, de cand BRM emite cotaţii pentru principalele cereale (grâu şi porumb).

Pornind de la faptul că, Bursa Română de Mărfuri este lider bursier la nivel naţional, cu o bogată experienţă în organizarea procedurilor de achiziţie/vânzare a mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor pe piaţa licitaţiilor şi cu un potenţial ascendent pentru tranzacţionarea mărfurilor fungibile pe piaţa la disponibil, pentru a include şi un răspuns la întrebarea cu privire la obiective, menţionăm că acestea nu s-au schimbat niciodată dar au evoluat datorită modului în care societatea s-a transformat. Bursa Română de Mărfuri a mizat tot timpul pe dezvoltarea şi stabilitatea pieţei şi, implicit cresterea lichidităţii şi a volumului de tranzacţionare.

Interacţiunea Bursei Române de Mărfuri cu legislaţia achiziţiilor publice este descrisă în OUG nr.34/2006 la art.122 lit.f) şi la art.59 din HG nr.925/2006.

Aşa cum se ştie, Bursa Roman de Mărfuri administrează o piaţă la disponil iar procedurile de achiziţii publice realizate de către autorităţile contractante prin intermediul pieţei la disponibil sunt realizate sub îndrumarea specialiştilor BRM în cadrul procedurii cu strigare sau electronic prin intermediul platformei de tranzacţionare www.disponibil.ro.

Bursa Română de Mărfuri administrează piaţa la disponibil (conf. Legii nr.357/2005). Prin intermediul pieţei la disponibil, în conformitate cu legislaţia achiziţiilor publice (OUG nr.34/2006 şi normele de aplicare), autorităţile contractante pot achiziţiona bunuri fungibile necesare în desfăşurarea activităţii.

Rep: Cum caracterizaţi capacitatea legislaţiei naţionale privind sistemul de achiziţii  publice din România, de a reglementa eficient această activitate şi care sunt avantajele organizării procedurilor achiziţiilor publice prin Bursa Română de Mărfuri?

Activitatea este reglementată insuficient iar rolul este surprins deficitar, în condiţiile în care Bursele de Mărfuri reprezintă un sprijin important şi un partener activ al autorităţilor contractante şi al societăţii în general.

Avanataje (sintetic):

• preţul avantajos – obţinut într-un cadru organizat, ca rezultat al confruntării directe dintre cerere şi ofertă. Utilizarea mecanismului de negociere a preţului în cadrul licitaţiei cu strigare conferă posibilitatea îmbunătăţirii suplimentare a preţurilor de către ofertanţi faţă de ofertele financiare iniţiale. În situatia în care preţurile obţinute nu se încadrează în plafonul propus, există posibilitatea de a negocia reducerea acestora cu ofertantul clasat pe primul loc în cadrul aceleiaşi şedinţe fără să fie necesară reluarea întregii proceduri;
• termenul redus de desfăşurare a procedurilor – ordinul este programat la tranzacţionare în maxim 7 zile din momentul emiterii lui;
• cotaţiile BRM – oferă avantajul unui sistem de referinţă în ceea ce înseamna raportarea la preţurile pieţei în tranzacţiile realizate prin BRM (www.brm.ro);
• executarea în bune condiţii a contractului în baza sistemului de garanţii utilizat, cât şi ca urmare a atentei selecţii a ofertanţilor înainte de a fi admişi la tranzacţionare;
• existenţa unui număr mare de ofertanţi datorită cantităţilor importante tranzacţionate la nivelul total al pieţei;
• economie de timp şi efort suplimentar legat de valorificarea sau achiziţionarea produselor;
• eliminarea birocraţiei aferente procedurilor clasice de achiziţii publice prin standardizarea mărfurilor şi reducerea numărului de documente solicitate şi depuse.

Rep: Vă rugăm să aveţi amabilitatea să informaţi cititorii, dacă autorităţile contractante derulează proceduri prin Bursa Română de Mărfuri atunci când finanţarea este nerambursabilă şi provine din fondurile Uniunii Europene şi dacă da, care este procedura şi reglementările în domeniu?

Septimiu Stoica: Daca obiectul achiziţiei sunt bunurile fungibile, achiziţia poate fi realizată prin intermediul pieţei la disponibil administrată de Bursa Română de Mărfuri. Reglementarea în vigoarea pentru achiziţiile realizate din fonduri bugetare se aplică şi pentru procedurile finanţate din fonduri europene.

Rep: Comisia Europeană a elaborat un pachet legislativ care cuprinde un set de trei directive, ce urmează a fi transpuse în legislaţia naţională. Cum comentaţi această iniţiativă, din prisma faptului că ANRMAP şi-a exprimat intenţia de a transpune modificările prin trei acte normative, pentru fiecare directivă în parte; credeţi că această intenţie va îngreuna, sau va simplifica procesul de achiziţii publice din România?

Septimiu Stoica: Efectele acestui demers pot fi văzute numai în timp. Impactul poate fi pozitiv în măsura în care noile reglementari vor fi transpuse cu exactitate şi în spiritul directivelor. Societatea românească este atipică şi poate îmbrăţişa mai uşor o supra – legiferare dacă contine instrucţiuni facile, în detrimentul unui singur act normativ ce conţine prevederi generale.

Rep: Cum vedeţi excluderea din textul final al Directivei din 15 ianuarie 2014 privind achiziţiile publice a criteriului „preţul cel mai scăzut” şi menţinerea drept unic criteriu de atribuire „oferta economică cea mai avantajoasă”?

Septimiu Stoica: Nu am intrat în posesia notei de fundamentare a materialului legislativ european pentru a ne edifica în legătură cu motivele care au stat la baza acestui demers. În principiu, orice initiaţivă de acest gen poate avea un impact bun în măsura în care nu se abate de la scopul pozitiv al acesteia, respectiv, calitate în detrimentul cantităţii. Experienţa ultimilor ani a scos în evidenţă abuzuri în ambele situaţii, prin urmare o opinie în acest sens în acest moment ar fi prematură.

Rep: Ce doriţi să transmiteţi cititorilor Revistei de Achiziţii Publice şi în special tututor experţilor şi specialiştilor în domeniu?

Septimiu Stoica: Având în vedere faptul că, cititorii acestei reviste în majoritatea lor covârşitoare sunt experţi şi specialişti în domeniul achiziţiilor publice mesajul este unul specific „Folosiţi-vă  de singurul partener de utilitate publică, privat, cu cea mai mare experienţă în domeniul achiziţiilor/achiziţiilor publice şi valorificării de bunuri, din România”. Beneficiile acestui demers vor fi imediate şi, cu siguranţă vor răspunde aşteptărilor.