Certificatul constatator negativ: cec în alb pentru excluderea ofertanţilor sau doar o îndoială pendentă şi conciliabilă?

Publicat în revista nr. 169 – Iunie 2023

Mihai BĂICOIANU, attorney at law, avocat specializat în achiziţii publice în cadrul Schoenherr şi Asociaţii SCA

Unul dintre cele mai sensibile subiecte actuale şi, cel puţin în aparenţă, facil de interpretat, îl reprezintă aşa-zisa „condamnare din oficiu” la o expeditivă excludere din procedurile de atribuire a operatorilor economici ce deţin în „cazier” un certificat constatator negativ, respectiv un document constatator prin care s-a consemnat neîndeplinirea obligaţiilor contractuale în proiecte anterioare de către contractant şi eventualele prejudicii pricinuite autorităţilor contractante.
De la prevederile legale, la punerea lor în practică
În acord cu prevederile art. 166 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică („Normele Metodologice”), autorităţile contractante au obligaţia de a emite documente constatatoare la finalul derulării contractelor de achiziţie publică sau după expirarea perioadei de garanţie oferite în executarea acestor contracte.
Aceste documente constatatoare emise pentru neîndeplinirea obligaţiilor contractuale şi, dacă este cazul, pentru eventualele prejudicii suportate de autorităţile contractante se publică în SEAP şi conţin informaţii referitoare, cu predilecţie, la modul în care contractantul şi-a îndeplinit, de cele mai multe ori în mod defectuos, iar uneori chiar deloc, obligaţiile contractuale.
În practică, sunt foarte frecvente situaţiile în care comisiile de evaluare decid excluderea ofertanţilor care deţin certificate constatatoare negative, fără luarea în considerare a dovezilor puse la dispoziţie de către ofertanţi pentru fundamentarea fiabilităţii acestora, respectiv fără a solicita astfel de dovezi în scopul atestării propriis sensibus a credibilităţii lor.
Explicaţiile oferite de comisiile de evaluare sunt aparent simplu de înţeles, dar greu de acceptat ca fiind şi în acord cu interpretările dispoziţiilor legale de către CJUE. Cel mai frecvent în practică, acestea invocă faptul că autoritatea contractantă se bucură de libertatea absolută de a evalua ofertele (şi pe autorii acestora), respectiv faptul că efec-tele „obligatorii” ale documentului constatator rămân valabile de la data emiterii acestuia şi până la eventuala intervenţie executorie şi definitivă a instanţelor de judecată.
În lumina interpretărilor expuse mai sus, unele autorităţi contractante apreciază că ofertantul se încadrează din oficiu în motivele de excludere reglementate de art. 167 din Legea 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare („Legea privind Achiziţiile Publice”) în cazul în care nu există o hotărâre privind suspendarea efectelor documentului constatator pronunţată de instanţa de judecată, respectiv o hotărâre privind anularea documentului constatator.
Consecinţa imediată? Respingerea, ca inadmisibilă, a ofertei înaintate de ofertanţii respectivi, în virtutea dispoziţiilor art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele Metodologice, ca urmare a faptului că se apreciază că „oferta a fost depusă de un ofertant care nu îndeplineşte unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentaţia de atribuire sau nu a completat DUAE în conformitate cu cerinţele stabilite de autoritatea contractantă”.
Ce nu văd autorităţile contractante în scenariul de mai sus?
Autorităţile contractante respective scapă din vedere faptul că art. 167 din Legea privind Achiziţiile Publice, respectiv prevederea ce le permite autorităţilor contractante excluderea ofertanţilor în cazurile expres indicate, trebuie interpretat cu titlu de regulă prin coroborarea cu dispoziţiile art. 171 din acelaşi act normativ.
Mai exact, art. 171 din Legea privind Achiziţiile Publice prevede că „orice operator economic aflat în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 167 (care atrag excluderea din procedura de atribuire) poate furniza dovezi care să arate că măsurile luate de acesta sunt suficiente pentru a-şi demonstra în concret credibilitatea prin raportare la motivele de excludere”….

Pentru a vizualiza articolul integral, vă rugăm să vă ABONAȚI!

About the Author

Leave A Response

You must be logged in to post a comment.